Inca un sufletel micut plecat spre Rai! 😦
Nu a fost catelul nostrul, l-am adus unei vecine, tocmai dintr-un sat al Olteniei. Insa el ne-a ales pe noi, s-a mutat la noi, aici avea un cuib sau dormea in casuta la Nana, avea jucarii, primea bobite de mancare si alte bunatati. Era foarte credincios, de fiecare data cand mama mea mergea pe jos la servici, mergea cu ea, si daca nu treceam eu sa-l aduc acasa, statea cu ea 8 ore pana se intorceau impreuna. Si la Biserica mergea si alerga printre morminte. In 2010 in noaptea de inviere a fost si el sa ia lumina 🙂
In urma cu 2 zile s-a lasat antrenat de o ceata de dulai ce urmareau o catelusa in calduri, dupa o zi a venit murdar si obosit acasa, dar a plecat din nou; iar a treia zi…am aflat ca a fost gasit mort…
A fost singur, a suferit, putea fi salvat, i-a fost frig, ne-a cautat, ne-a chemat…? Nu stim…
Multa vreme o sa ni-l imaginam in fata usii, asteptandu-ne sa ajungem acasa…
Odihneste-te in pace micutule!
viata in imagini 
dar frumos mai erai rex, culoarea ta chiar amuza atmosfera, pe lângă cenuşiul vieţii.
Frumos, dar e trist ca vorbim de el la timpul trecut.
Ieri dormea la noi in curte…
Ma doare pentru fiecare catel care „pleaca”.Ma doare si pentru Rex.Cind l-am vazut prima data (in seara asta) speram sa ajung sa ma joc cu el.
S-a dus,dar va fi mereu in preajma voastra,in sufletele voastre.
Sa se odihneasca in pace!
Era tare jucaus! Si daca-i aduceai un covrig uscat sa-l rontaie, ii castigai prietenia! 🙂
Simpatic catel. Sper sa ajunga in raiul cateilor.
Multumim turistule, era tare simpatic!
imi pare tare rau 😦
Multumim Patricia
Din pacate totul are un sfarsit si asta nu poate si schimbat sau cel putin asa cred eu!Imi pare rau pentru el si este mai dureros cand il cunosti.
Totul are un sfarsit, chiar si viata! O zi a disparut si batranul Ursu, din partea lui ne asteptam sa nu mai vina, are o varsta venerabila. Insa micutul Rex a avut 3 ani….