Oare?


O intreaga aventura a fost sa cumpar focarul de semineu…

Ieri am vrut sa incep zidirea bazei si nu am mai gasit discul diamantat sa tai caramizile. L-am pierdut… In plus de asta am stat la pensiune pana tarziu, asteptand oameni care nu mai veneau…

Imi trebuia nisip cernut…l-a plouat si l-a imbibat cu apa…nu l-am mai putut cerne.

S-a intors cartita si a inceput treaba, forarile.Va trebui sa-i gasesc un teren viran, sa o duc acolo la sapat.

A venit toamna in iulie, trebuie sa merg la o partida de pescuit, intr-un loc mai deosebit… si ploua…si e frig…si nu stiu daca mai ajung…

De dimineata faceam ochiuri…in fata mi-a pocnit uleiul…

Si alte lucruri importante care nu merg bine…

Oare karma mea nu-i tocmai…fericita? Oare aura mea a ramas in urma si m-a lasat sa merg singur inainte?

 

 

 

Categorii: simtiri | 12 comentarii

Navigare în articol

12 gânduri despre „Oare?

  1. Nu te supara dar m-am amuzat putin . Cartita aia devine o adevarata vedeta , un fel de Miss Agricultura Romaneasca. Iar uleiul care ti-a „puscat” in fata e doar o atentionare. Karma ta iti spune: invata sa mananci sanatos. Ouale se pot fierbe sau coace pe plita electrica in putin unt🙂
    Data viitoare incearca niste muesli de dimineata (desi am auzit ca barbatii nu prea se ating de asemenea dulcegarii pline de vitamine!)
    Ploua azi? La mine ploua de 2 saptamani si sunt 14 grade. Daca ies machiata din casa, vin inapoi pictata si cu freza valvoi
    Pescuit? Karma e chiar blanda cu tine
    http://hapi2233.wordpress.com/2011/05/16/ce-dor-mi-e-de-tine-dulce-romanie/

    • Nu ma supar, am invatat ca viata e frumoasa chiar si atunci cand, in aparenta, nu e. Stiu si eu sa rad de necazurile mele.
      Stiu sa mananc cereale, si muesli, cu lapte, mai spre pranz, atunci se intampla micul dejun pentru mine. Prajam ouale, in ulei de palmier, insa nu pentru mine. Eram de serviciu la tigaie. Face parte din job-ul meu. Cand am oaspeti la pensiune, la micul dejun evoluez la tigaie.🙂
      A fost si la noi o perioada in care a plouat zilnic, si ma gandeam ca tocmai am pus izmenele in cui, si trebuie sa le iau iarasi🙂
      Pescuitul…just for fun…si spre fericirea scurta a pisicilor. Tot ce pescuiesc se intoarce-n balta, cu exceptia catorva obleti destinati pisicornitelor. Nici astea nu prea mai mananca peste.
      Bine zici de Romanica! Mult adevar in relatarea ta!

  2. Probabil ca ai tu un gind si astea-s un fel de „sezi cuminte!”.
    Stii tu bine ca atentionarile nu vin de pomana.Cauta motivul care le determina!
    La pensiunea de care zici primiti si cu catei rai de gura?

    • Da, bine zici. Trebuie sa cuget nitel si sa descopar ce e bine, si ce nu…

      Rai de gura, adica…vorbareti? Primim catei educati, si orice fel de animal de companie care nu face probleme acelorlalti oaspeti.
      Eu aici evoluez: casatolstoi.ro

      • Este o tekelita de un an jumate,plina virf de personalitate.Care considera ca este normal sa afle tot cartierul ca a iesit afara,care raspunde la toti ciinii din oras,care daca-i speriata latra,daca i se pare ceva anormal,latra,daca e ceva obisnuit latra preventiv.
        Cind doarme este extrem de cuminte si lipicioasa.Nu-i muscacioasa,iubeste toti oamenii si chiar ii pupaceste daca o lasa.E curioasa de pisici,dar n-are treaba cu ele.Nu prea e atrasa de ciini-a fost sterilizata inainte de primele calduri,asa ca n-are si nu stie de instincte.
        Fara ea nu mergem in concediu!

  3. Cineva s-a luptat cu fondurile europene! Felicitari. E foarte frumoasa, ador fotoliile roz :))))
    Dulap pentru haine aveti?
    Ei, asa merita sa mai sara cate un strop de ulei incins , ouale prajite fac parte din farmecul zonei
    Si cascavalul ala buuun pe care-l aveti voi acolo……..
    Cu rosii carnoase…….

    • Da, a fost o lupta, insa nu am dus=o eu. Eu doar o administrez, nu e a mea.
      Avem si dulap de haine in fiecare camera. Fotoliile nu-s chiar roz, au dungi marunte, alb cu rosu.🙂
      Ai dreptate, sunt branzeturi bune in zona noastra, rosiile carnoase, musai de gradina, merg de minune cu branza de burduf in coaja de brad.

  4. George… urmaream cu interes evolutia semineului, am trait aventurile focarului, am inteles planul cu caramizile, dar cel mai tare m-a amuzat ca s-a’ntors cartitza…🙂

    • Salut Cristi! E bestiala cartita! Si e atat de mica incat mi-a fost mila de ea cand i-am inundat galeriile. Trebuie sa o prind si sa o duc departe. O ratacesc.

  5. Aventura ta cu semineul devine din ce in ce mai interesanta…totusi ,ia aminte la sfatul lui „fosile”!Locul unde zici ca „evoluezi” e super…poti admira Bucegiul…are si „margarete”…nimic nu se compara cu iesitul in natura…Succes,sa-ti mearga doar bine!

    • Si pentru mine e interesanta, abia astept sa ma murdaresc cu mortar si adeziv🙂
      Asa e, imi place locul unde „evoluez”🙂, nu ma plangeam ,am marcat doar specificul activitatii. Job-ul in turism se impaca de minune cu drumetul din mine.
      Multumesc de urari! Asa sa fie, si tie la fel!🙂

  6. @Fosile!
    Sa traiasca, face parte din familie, ar fi culmea sa o lasati acasa! Cand treceti pe la Bran va astept macar la o cafea, am ibricul pus pe foc mereu !🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: