45.450886
25.307007
Ploaia de care am scapat
17 gânduri despre „Ploaia de care am scapat”
Lasă un răspuns către George Secareanu Anulează răspunsul
DreamFish, paradisul muscarilor
Cel mai bun magazin foto!
Adopta o pisicoanta
Adopta un cutuloi
viata in imagini 
Ce nori amenințători!!!
Putea să vină o plaie de mamă,mamă!!!
Da peisajul cu munții și pădurea e minunat,chiar merită să te uzi puțin ca să-l poți admira și savura.
Frumoase imagini ai prins!
Chiar credeam ca mi-o voi lua, insa odata cu lasatea serii s-au spart norii. Atmosfera era destul de incarcata, cu toate ca era senin inspre creasta Craiului, aceasta se vedea foarte slab, era ca in ceata. Urmeaza ploaia peste 2-3 zile!
Si ploaia are farmecul ei pe munte, creaza efecte deosebite; fulgerele in schimb sunt de evitat atunci cand esti pe creasta 🙂
Luna trecută, când a fost mai ploios pe aici, aveam aproape în fiecare zi „norocul” să se pună pe ploaie exact la prânz, când plecam de la birou spre casă…
Acum vreo zece ani m-a prins pe Muntele Roşu o ploaie cu trăznete, de nu mai ştiam pe unde să scot cămaşa!
Cea mai teribila ploaie am luat-o in creasta Craiului. A venit din vest, dinspre Fagaras iar noi ne-am grabit sa trecem creasta si sa coboram versantul estic. Numai ca acolo batea vantul cam…de jos in sus, dinspre poale, iar in creasta se intalnea cu vantul dinspre Fagaras, si producea asa o frumusete de turbulenta cum rar iti e dat sa intalnesti. Iar vantul care venea dinspre poale antrena cu el si ploaia, asa incat ploua cam de jos in sus, atata cat sa-ti bage apa pe sub pelerina!
Cred că am asistat şi eu la aşa ceva!… Cine n-a avut prilejul să vadă norii învărtiţi de curenţi, poate spune că totul este ireal. Asta am păţit-o pe o creastă la Frumoasa, pe lângă Miercurea Ciuc. Aşa este şi acolo, este o căldare în munte cu aerul foarte rece, iar pe partea estică, aerul este ceva mai cald.
Imaginele sunt foarte frumoase chiar daca cerul este innourat…
Norocosule :))) Erai pe la Poiana Gutanului, pana la fosta cabana Bangaleasa.
Acolo! 🙂
Fotografiile sunt facute imediat ce am iesit din padure, la bifurcatia cu traseul ce coboara Culmea lui Lom.
In urma cu 2 ani am plecat asa scurt, ‘in tenesi”, si ce drag am prins de un brad batran la venirea ploii… a fost singurul adapost! 🙂
George, se vede grozav!!! As sta pe iarba sa vad cum se aduna norii de furtuna….si as asculta tunetele
Blogul tau ma relaxeaza si ma binedispune de fiecare data!
Sarumana Hapi!
Da, e placut sa urmaresti natura inainte de ploaie, sa asculti semnalele date de pasarile grabite sa-si gaseasca adapost, freamatul padurii, sa vezi jocul norilor pe cer… insa e bine sa ai cortul aproape! 🙂
Ma bucur ca iti fac placere postarile mele, in general vad viata intr-o lumina optimista si asa incerc sa o redau in fotografiile mele!
Se simte nuanta optimista !
In general cand intri pe un blog dupa ce vizualizezi doua, trei postari te cuprinde o anumita stare de spirit.
Aici este mereu pozitiva- in concordanta cu aura ta probabil………..
Oau, ai avut noroc.
Pozele parca sunt luate din filmele apocaliptice gen 2012…
Da, am scapat! Nu aveam nimic pentru ploaie.
Efectul dramatic din fotografii se datoreaza si prelucrarii HDR, dar si faptului ca sunt usor subexpuse.
Pingback: Miercuri e fără cuvinte(1) « Tu1074's Blog
Prima poza parca-i o pictura.
Numai cine a stat pe munte pe vreme grea poate sti cit este de frumos…
Ar fi dat bine si stralucirea unui fulger printre nori, insa nu am reusit performanta aceasta pana acum. De data aceasta nici nu au fost fulgere.
Salutare!
Te rog sa ai grija la Trasnete,sa iti pui un Paratrasnet,si nu te mai adaposti sub brazi mai bine in camp liber …Iti doresc sa traiesti vesnic,daca poti…