Pufosenia


Mai multe dimineti la rand, la ivirea zorilor, inainte de ora la care pisicile vor afara, am fost trezit de o harmalaie a cainilor de parca intrase ursul in curte. De fiecare data aveau acelasi motiv: un arici. Lucky era cel mai guraliv, si Bobita il urma in volumul latraturilor.

Astazi pe la pranz se pune Lucky pe latrat, si pe scandal, indreptat culmea, spre coteciorul lui. De multe ori se sperie de ceva, si fiind orb, se agita degeaba. Asa am crezut ca e si acum. Dupa vreo 20 de minute, timp in care am crezut ca ramane fara voce, m-am dus sa vad ce are, sa-i arat ca nu e nimic in fata lui. Era cam la 2 m de cotecior, in fata lui doar iarba, altceva nimic. M-a simtit langa el si a inceput si mai tare scandalul. Tinta era intrarea in cotecior. L-am mangaiat, am incercat sa-l calmez, nimic! Parca turbase! A intrat jumatate in cotecior ,tot latrand, apoi s-a bagat de tot inauntru si a inceput un tambalau greu de descris. Am reusit sa-l scot afara si am bagat mana sa vad ce e acolo. Era el, ariciul! Ascuns sub patura, pufaia morocanos. A trebuit sa pun o carmida la intrarea in cotecior sa nu mai intre dulaul peste el, si cand am prins momentul potrivit am scos ariciuca si l-am adapostit in cutia de transprt a matelor. I-am dat bobite sa manance dar era prea speriat si nu a vrut, asa ca l-am luat si l-am „ascuns” in gradina printre tufele de zmeura. A stat timid cateva minute, s-a salutat cu Nana si apoi a plecat in treburile lui.

Acum fac legatura dintre disparitia cartitei si aparitia pufoseniei. Bun venit ariciule.

P.S. Treaba aia cenusie si flocoasa, de deasupra ariciului, e Nana, nu alta creatura!

Categorii: animalute | Etichete: , | 13 comentarii

Navigare în articol

13 gânduri despre „Pufosenia

  1. Ce simpatic e noul tau musafir din gradina!🙂

  2. Din minunile naturii… Drăguţ musafir!

  3. Ce fain e copilu’.
    O sa te scape de goange daca sta pe la tine si daca il lasa Luky in pace.
    Saluta-l si din partea mea.

    • E foarte fain, dar era cam speriat asa ca nu am socializat fortat cu el. Cu Nana se intelege, cu Lucky mai putin, mai ales de acum cu ocuparea fortata a cotetului!🙂 Sper sa mai stea prin curte, e de mai bine de o luna la noi.
      O sa-l salut cu prima ocazie!🙂

  4. Sa ai grija de el George, ai vazut ce mic si ce ochi frumosi are…iubesc aricii :)) Daca sta pe la tine de atata timp esti un om super bun, ei simt si daca nu le place undeva pleaca.

    • I-am mai pus boabe de pisici printre flori, pe unde am vazut ca se ascunde. Am mai avut arici, o pereche a stat 2 ani, sau mai mult, la noi, spre disperarea cainelui ce-l aveam atunci. Se abonasera la castronul lui, el ii latra si pe arici ii durea la basca! Alt arici tinerel devenise aproape animal de casa, manca din mana si zgaria la usa beciului ca o pisica atunci cand vroia sa-l lasam inauntru.
      Si mie imi sunt tare dragi, sper sa stea cat mai mult la noi in curte, ar avea loc pentru un culcus caldut pentru somnul de peste iarna.

  5. fain animalutzu, da nu inteapă?

    • Inteapa doar cand e speriat si se zbarleste la dusman🙂, in rest are tepii indreptati spre spate, poate fi chiar mangaiat cand e calm. Pe burtica e chiar pufos si moale. Daca e luat cu miscari blande nu se face ghem si poate fi luat in palma.

  6. Sunt dragalasi aricii, ce fain cred ca era sa dai peste el la usa asteptand sa iesi :)) Pe vizitatorul tau de data mai recenta l-am vazut in mana ta, daca ariciul sta linistit este clar ca esti un om bun🙂

    • Pe atunci nu aveam atatea pisici, aveam doar cotoiul batran de acum, care venea la fereastra si mieuna cand se cerea in casa. Usa beciului era chiar sub fereastra, si nu intelegeam din casa ce se aude afara; ariciul zgaria destul de zgomotos usa de lemn a beciului. Era foarte bland, il mai luam si in casa uneori insa era de neoprit, peste tot cauta si agata in tepi presuri, cabluri, papuci, etc.
      Nu stiam ca aricii se comporta diferit in functie de oameni, insa e logic, un om care nu-i iubeste nu are cum sa se poarte cu blandete cu ei.

  7. Pingback: Căluțul troian. « Tu1074's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: