Nu sunt de plus


Vorbeam astazi cu Andra de ursuleti si alte prezente din viata muntelui si mi-am amintit de ursacii surprinsi la joaca in Valea Gaura.

Categorii: animalute, munte | Etichete: , , , , , | 14 comentarii

Navigare în articol

14 gânduri despre „Nu sunt de plus

  1. Ce frumosi sunt, dar vad ca te-au vazut. Cand i-ai pozat anul acesta? Si mamica lor?

    • Frumosi golanii!
      In primavara anului trecut i-am surprins in apropiere de marginea caldarii superioare, eram in fata celorlalte persoane cam cu 10 minute, si i-am surprins jucandu-se singuri. Initial am crezut ca e si mama, m-am lasat la pamant sa nu ma vada si asa am studiat toata zona. I-am pozat din graba, erau cam la 100m de mine. De jos am strigat la ei, am fluierat, dar nu s-au speriat, doar erau atenti. Abia cand m-am ridicat in picioare au rupt-o la fuga. Din Gaura am traversat pe la Polite spre Poarta, acolo in padure erau foarte multe gherute imprimate pe pamantul umed. Am avut cateva petarde si am pocnit din cand in cand sa nu ne intalnim cu tot familionul. Am mers grupati prin padure.

  2. Sunt simpatici, dar vorba ta – nu-s de pluş, nu merg smotociţi, că dai în alte alea…

  3. Cred ca ai avut noroc ca „doamna” nu era prin zona.
    Probabil ai mici s-au luat cu joaca si s-au indepartat.

  4. Mihaela C.P.

    Poate te trezeai ca te bate pe umar mama lor , asa cum stateai tu pitit sa nu te vada aia mici .Eu as fi fugiit , nu as mai fi stat de poze daca mi-ar fi iesit in cale.

    • Din spate nu putea veni, doar din fata. Daca era acolo, ma prindea foarte repede, locul acela e ca un stadion, fara stanci sau copaci in care sa ma cocot la nevoie. Am preferat sa ma ascund eu si sa studiez. Si daca tot nu m-au vazut, am schimbat obiectivul si am tras cateva poze…

  5. te invidiez pentru ca ai reusit sa ii vezi in mediul lor natural. super!

    • E singura intalnire cu puiaci, cu adulti am mai avut de-a face de cateva ori. Au fost pasnici de fiecare data si fiecare intalnire s-a datorat neglijentei de care am dat dovada eu. Cu un urs foarte frumos am stat de „dojana” asa la cativa pasi distanta, el manca ceva la gunoaie, iar eu eram protejat de un gard inalt din plasa metalica. M-a ignorat cu succes, nici cand am fluierat la el nu s-a uitat la mine. Era un exemplar foarte frumos, gras si cu blana curata, l-am apreciat la cel putin 300 kg.

  6. Sunt simpatici foc puiutii de urs. 🙂 Cred ca e o experienta interesanta sa ii vezi la ei acasa. Presupun ca imi vei spune ca daca era ursoaica prin preajma greu ai fi scapat de furia ei chiar si cu o fuga interesanta. 🙂

    • Daca era ursoaica in preajma era bai mare. De asta initial m-am ascuns, cu fuga nu rezolvam nimic, m-ar fi prins foarte repede. Erau haiosi jucandu-se in zapada ca niste copii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: