Inapoi in Evul Mediu


O noapte lunga cu atmosfera placuta, alaturi de mesteri iscusiti, luptatori neinfricati, menestrei si sunet de cimpoaie, bucate alese, cavaleri in armuri si bineinteles…domnite frumoase!🙂 Cetatea e in sarbatoare!

Viata de noapte a cetatii, surprinsa prin lentila mea… o noua provocare lansata de Costin Comba.

Categorii: nocturne, Oameni si locuri | Etichete: , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Navigare în articol

21 de gânduri despre „Inapoi in Evul Mediu

  1. Mein Got, sa stii ca te invidiez….
    Te-ai mutat acolo, te-au rapit ielele?

    • Ja Ja, Es war wirklich schön! (google translate!)
      Nu m-am mutat acolo, am trecut pe acasa so dorm, apoi pe la servici…si iar am fost la ele! La iele, of ce ma balbai!🙂 Emotiile!

  2. Cred că a fost chiar frumos. Am văzut sticluţele cu „Bran” şi mi-am adus aminte ce bunătăţuri am gustat odată la Şirnea.
    Îmi plac fotografiile cu expunere prelungită, ai prins excelent „măiestria” artiştilor.

    • A fost o atmosfera foarte frumoasa, fitele au trecut pe la pranz, la lasarea serii cred ca erau pe terase, nu acolo la turnir.
      Am expus chiar peste o secunda, sunt cam miscate pozele, nu am avut trepiedul si din mana nicio sansa sa nu tremur macar…

  3. unul dintre putinele locuri in care se mai pastreaza traditiile. Multumim de povestea in imagini.

    • Cu mare placere Costin, saptamana viitoare e un festival gastronomic, am sa trec si pe acolo, sa aduc fotografii cu aromele bucatariei romanesti!

      • Aha,deci saptamana viitoare e festival sadic.😀 Nu sunt o mancacioasa, dar sunt extrem de pofticioasa. Adica as fi gustat nitel cas afumat de acolo. Nu mai mult de o feliuta, doar cat sa nu-mi mai lase gura apa. E si in magazin cascaval afumat dar nu-i la fel.😦
        Parca simt mirosul lemnului proaspat transformat in tot felul de unelte de-ale bucatariei! Cata truda pe mesteri si cat de putin pretuita e munca lor!
        Frumoase imagini. Emana voie buna.🙂

        • Multumesc Oana!
          Gustul branzeturilor difera in functie de flora montana, ciobanii adevarati stiu pe unde sa plimbe oile pentru a avea un produs gustos. De ex. turmele din zona de campie nu produc lapte bun pentru cas sau branza de burduf. A vorbit ciobanul din mine!🙂
          Am stat de povesti cu mesterul Dragan din Valcea, am urmarit cu cata migala ciopleste lemnul; e o arta! Am cumparat o lingura, 10 lei, si mi-a fost jena cand o doamna cocheta s-a targuit pana a cumparat doua linguri cu 15 lei. Cel putin doua ore de munca….

  4. Frumoase fotografii, pline de viaţă.

  5. multumesc pentru plimbare…imi plac mult povstile…dar asta e un secret bine pastrat :))

  6. Pozele frumoase si valoroase…

  7. Îmi sunt pe plac vremurile trecute!Au un farmec deosebit!!!

  8. superbe :> ..Imi place in mod special a 3-a🙂

  9. Era demult,evul mediu,erau vremuri grele,dar erau și lucruri bune!
    Este așa romantic!!!
    Superbe fotografiile de la serbăriile de la cetate!

    • Ai dreptate, din zilele noastre privim cu placere vremurile trecute, fara sa ne gandim la problemele de atunci! Dar asa cum ai spus, este romantic si foarte placut sa calatoresti in timp!🙂

  10. Ai reusit sa ne introduci in atmosfera locului, felicitari, iar cu branza si alte preparate din lapte, normal ca la munte au alt gust, calitatea pasunilor fiind superioara celor de la campie. „Doar zambet” nu trebuia sa lipseasca din pozele tale :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: