Camp 2505


Ziua 2, sau cum nu am ajuns nici la Costila, nici la Cruce. Ne lua vantul, la propriu. In Saua Sugarilor era sa decolam! Si nici ursul nu ne-a vizitat noaptea, cu toate ca nu de mult a intrat in statie cautand mancare!

Categorii: munte | Etichete: , , , , , , , | 5 comentarii

Navigare în articol

5 gânduri despre „Camp 2505

  1. ce-mi place culoarea cerului, un albastru atat de perfect! eu n-am prea apucat sa vad norii we asta, mai preocupata eram unde pun piciorul si cu toate astea tot am facut cateva tsuckahara intins cu rasucire stil liliac, dar fara urmari notabile 🙂

    • E foarte frumos cerul vazut de la o altitudine mai mare, aerul e curat si culorile sunt mai clare. Nu a fost senin in permanenta, erau perioade de ploaie urmate de soare si asa mai departe. Eram chiar in plafonul noros uneori. Ultima noapte a fost interesanta, norii erau de la nivelul nostru in jos, la nivelul solului nu se veda aproape nimic dar deasupra straluceau stelele si cerul era senin.

      • am trait ceva de genul asta, acum cativa ani eram mai sus ca norii la o cabana, era soare stateam in tricou(era de revelion) si cand am coborat in vale, orasul era sugrumat de-o ceata deasa, copacii plini de promoroaca. ne-am grabit inapoi la cabana noastra insorita 🙂

  2. Cate zile ati stat pe munte?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: